Ați fost la Salva?”, „Trebuie neapărat să ajungeți la Virginia Linul!”, „Nu uitați să treceți pe la Salva să vedeți portul popular din Bistrița Năsăud!”

Acestea sunt doar trei dintre îndemnurile bistrițenilor care ne-a condus de sărbătoarea Floriilor, în comuna Salva chiar în locuința dnei Virginia Linul, creator de artă tradițională.

Încă de la intrarea în casa ei se simte dragostea transmisă din generații și nu ai nevoie de confirmarea verbală că ceea ce face nu e de ieri. Ci de zeci de ani.

 

După ce am făcut turul casei printre porturile populare din toate zonele țării, ne-am așezat la masa din sufragerie, unde ne-a primit cu vin ars, colac, fructe și ceai de leac (plante medicinale culese de pe câmp), rețeta proprie de care zice că îți trece de toate după ce îl servești. Bei și ești sănătos tun. 

I-am remarcat accentul ardelenesc specific zonei pe care și-l păstrează cu mândrie. “Dacă nu ne păstrăm portul, tradiția, limba ce facem? Să ne fie rușine cu ceea ce este al nostru? Niciodată.”

Când am întrebat-o de unde a pornit pasiunea ei pentru porturile populare, ochii au început să îi sclipească și cu o emoție în voce a spus: “De la mama mea! Dumneai a început să confecționeze pentru toată zonă și toți frații am învățat să ducem mai departe ceea ce ea a început.”

E greu să pornești în acest domeniu cu intenția de a face o afacere din ea, nu are același farmec ca atunci când e transmisă și are o poveste în spate.  Am aflat de la dna Linul că în Bistrița-Năsăud, pe vremuri, toată lumea știa să coasă, nu exista femeie care să nu știe să își facă o cămașă. Toți aveau și au și astăzi un costum popular în casă. Țesutul, cojocăritul, cusutul cu mărgele, erau meserii lucrate de meseriași.

„Mama mea a făcut parte din generația de meseriași, se pricepea la pieptarele cu mărgele, anumite elemente pe care nu orice femeie le știa a face.”

Fiecare element al portului popular ascunde o poveste. Iar această poveste prinde glas cu ajutorul dnei Virginia Linul. Fie că vorbim de mărgelele de la gâtul femeilor de pe Vaile Salautei și Someșului, penele de la clopurile care stau pe capul flăcăilor sau orice altă podoabă populară toate acestea ascund lucru făcut cu migală de mână, așa cum se transmite din generație în generație.

Când și-a exprimat intenția de a crește turismul bistrițean prin extinderea cu porturile populare a primit o replică precum: Cu o floare nu se face primăvară. Ea a zâmbit și a spus: Nu, dar am speranța că după mine va înflori o întreagă grădină, vor lua exemplu și se va crea un circuit. Și așa a fost, după ce s-a lansat în domeniu a început să fie considerată un exemplu și oamenii au urmat-o.

Portul popular românesc a ajuns și peste hotare 

Anglia, Spania, Germania, Austria, sunt doar câteva dintre țările în care Virginia Linul a reprezentat România prin prezentarea porturilor populare românești.

Tradițiile înseamnă muncă de sute de ani a strămoșilor noștri, spune plină de emoție dna Virginia Linul, iar oamenii din comunitate sunt responsabili să transmită mai departe autenticitatea și identitatea a ceea ce suntem. Trebuie să ne mândrim și să iubim identitatea românească. Trebuie luptat din răsputeri să nu se piardă.

Turiștii străini sunt atrași de ceea ce este autentic și apreciază foarte mult comunitățile care păstrează tradițiile pentru că mulți dintre străini fie au pierdut tradițiile, fie nu au parte de atâta diversitate a costumului popular cum e în țara noastră.

Unul dintre cele mai importante evenimente din viața Virginiei Linul

Zona aceasta, ne spune doamna Virginia Linul, este foarte bogată în tradiții și avem costume populare frumoase și deosebite. Există o formă de continuare a acestor tradiție. Vrem să punem în valoare oamenii, costumul popular și să se simtă românul important. Vrem să readucem simțământul românesc.

Bazându-se pe toate acestea, a inițiat ideea ca Năsăud să intre în cartea recordurilor la evenimentul Ziua Costumului Popular pe 14 Mai 2017, unde peste 5000 de oameni se vor prinde în horă, toți îmbrăcați în port popular. Va fi cea mai mare paradă dedicată costumului popular românesc, unde vor participa oameni din toate județele țării.

Cu atât de mult drag a vorbit de portul popular din zonă, de România, de toată activitatea ei, de evenimentul la care ține atât de mult, încât nu a fost nevoie de alte cuvinte, ne-am privit în ochi și am încuviințat că vom fi prezenți și ne vom prinde în hora portului popular.

Fiecărei persoane ce trece pragul casei sale, îi transmite de evenimentul de la Năsăud din Mai și subliniază faptul că este evenimentul fiecărui român mândru de tradițiile românești, de munca strămoșilor noștri de sute de ani.

Marian a învățat să poarte „clopul de gazdă”  pe partea dreaptă și să privească romantic spre partenera din stânga iar noi fetele am purtat pălăriile frumos decorate cu flori și însemnele steagului României.

Surpriza zilei a fost că am primit în dar câte o IE românească, prima noastră IE de român mândru pe care le vom purta conform instrucțiunilor: Se poartă cu mândrie ca un român fălos! Așa vom face!

Multumim din suflet, dna Virginia Linul, pentru poveștile din spatele podoabelor populare lucrate cu atât drag 

Articol scris de Cosmina

Zig Zag prin România

Fotografii realizate de Oancia Iulian şi Acăprăriţei Elena Andreea

P.s. În data de 14.05.2017 s-a scris istoria pentru Bistrița-Năsăud! La inițiativa dnei Virginia Linul s-a adunat cel mai mare număr de oameni îmbrăcați în costum popular s-au prins în horă! Un eveniment unic, plin de emoție și energie pozitivă demn de Cartea Recordurilor.